De mult timp îmi propusesem să scriu un articol despre efectele nocive ale zahărului asupra organismului nostru, iar acum pot în sfârșit să sintetizez o parte din informațiile pe care le-am adunat de-a lungul timpului.
Este clar că e foarte dificil să renunțăm complet la zahăr și deși eu am încercat acest lucru cu succes pentru o perioadă, consider că atâta timp cât avem grijă de stilul nostru de viață per ansamblu și avem grijă să mâncăm dulciuri atent alese (eventual, făcute de noi), cu un conținut scăzut de zahăr și doar ocazional, sănătatea noastră nu o va lua razna. Oricând simțiti nevoia de dulce, mâncați un fruct sau chiar o linguriță de miere și evitați pe cât posibil produsele procesate din comerț.
Nu mă înțelegeți greșit, eu sunt o împătimită a dulciurilor, deci indirect a zahărului sub toate formele lui, însă am reușit în ultimii ani să reduc considerabil cantitatea de zahăr consumată. Am conștientizat efectele sale dăunătoare și am învățat să apreciez dulciurile făcute de noi în casă, în care adaug o cantitate controlată de zahăr. După o perioadă de exagerări culinare per ansamblu, consider ca o scurtă perioadă de detoxifiere ne repune pe picioare, dar mai ales ne reduce considerabil pofta de dulce. Așadar, nu desconsiderați curele de detoxifiere, ele sunt foarte importante pentru buna funcționare a organismului. Și acum, revenind la zahăr...
În primul rând, ce este zahărul?
Zahărul este denumirea generală atribuită unei clase de substanțe chimice înrudite,majoritatea dintre acestea fiind folosită în scop alimentar, având un gust dulce pronunțat. Zaharurile sunt de fapt, carbohidrați, alcătuiți din carbon, hidrogen și oxigen. Zaharurile simple se numesc monozaharide și includ glucoza (sau dextroza), fructoza și galactoza. Alte dizaharide sunt maltoza și lactoza. Alte substanțe chimice pot avea de asemenea un gust dulce, însă acestea nu sunt considerate zaharuri, ci pot fi utilizate ca subtitut pentru zahăr, având un indice caloric mai mic (îndulcitorii).
Zahărul granulat folosit uzual în alimentație (brun, brut, alb) este sucroza, care este dizaharid (în organism, este descompus în fructoza și glucoză). Zahărul se regăsește în țesutul celor mai multe plante, însă doar în trestia și sfecla de zahăr se găsește în cantități suficiente pentru extracție și procesare. O persoană obișnuită consumă în medie, cam 24 de kg de zahăr pe an, adică echivalentul a 260 de calorii pe zi. (sursa Wikipedia)
Cum afectează zahărul buna funcționare a organismului?
Pentru această parte a articolului, informațiile sunt atât de vaste pe internet, încât e dificil să le sintetizezi pe toate, de aceea am ales să prezint 5 informații vitale. Se pare că numeroase studii atestă efectele nocive ale zahărului,sau mai precis ale consumului său în cantități exagerate, încât sunt voci care susțin reglementarea consumului de zahăr exact ca băuturile alcoolice sau tutunul. Am selectat informații demonstrate prin studii de specialitate, pentru a face acest articol cat mai relevant, chiar și pentru cei mai sceptici dintre voi.
Este foarte relevant și de reținut,că zahărul, fie că vorbim de glucoză sau fructoză, este:
1. Toxic și asemenea drogurilor, creează dependență. Studiile pe pacienți au arâtat că atunci când mâncăm ceva dulce (prăjituri, bomboane), în creier, se observă reacții în aceleași zone ca în cazul unei persoane care consumă băuturi alcoolice. Fructoza și glucoza au efecte toxice asupra ficatului, întocmai ca etnolul, iar afectarea negativă a acestuia poate avea loc fără a câștiga neapărat în greutate (a fi slab nu înseamnă a fi și sănătos - detalii aici). Tot zahărul, este combustibilul care alimentează secreția de substanță calmantă, serotonina. Nu este de mirare că de multe ori preferăm să consumăm ceva dulce atunci când suntem supărați sau nervoși.
2. Poate provoca boli de inimă. Deși de multe ori s-a vehiculat această idee, un studiu din 2013 al Asociatiei Americane pentru Inimă a demonstrat în mod cert că zahărul afectează mecanismul de pompare a inimii, crescându-i astfel semnificativ riscul de cedare. A fost identificată o moleculă din zahăr, G6P, responsabilă pentru modificările din mușchii inimii, modificări ce pot duce efectiv la oprirea acesteia. Statisticile au arâtat că aproximativ jumătate dintre persoanele diagnosticate cu astfel de probleme cardiovasculare, mor în 5 ani de la descoperirea bolii.
3. Crește riscul de acumulare de grăsime abdominală și obezitate. Mai ales în rândul copiilor și adolescenților, se poate observa rata de creștere a obezității. În mod deosebit, observăm copii cu trupuri deformate, datorită depunerilor de grăsime în zona abdominală. Un studiu din 2010, a arâtat că ingerarea fructozei mai ales sub formă de sucuri dulci, ajută la maturizarea celulelor de grăsime, deschizând astfel calea pentru depunerile de grăsime abdominală, boli de inimă și diabet. Un alt studiu din 2008, arată că prin consumul exagerat de fructoză, leptina, hormonul care ne anunță când organismul nostru a primit suficientă mâncare, este inhibat si astfel avem senzația continuă de foame. Acest lucru, conduce în timp la îngrășare necontrolată și indirect, la toate bolile relaționate cu obezitatea.
4. Crește riscul de rezistență la insulină și indirect, de apariție a cancerului. Legătura dintre rezistența la insulină (de care suferă mai ales cei obezi și bolnavi de diabet 2) și cancer a fost deja foarte bine documentată, așa cum reiese și din acest articol. Rezistența la insulină presupune că pancreasul nu mai poate secreta suficientă insulină pentru a transforma glucoza în energie, așadar nivelul acesteia în sânge crește necontrolat și astfel apare hiperglicemia. Hiperglicemia apare ca urmare a consumului necontrolat de zahăr și carbohidrați rafinați și nu doar crește riscul de apariție a cancerului, dar în cazul bolnavilor de cancer de sân sau de colon, reduce șansele acestora de supraviețuire (mai multe detalii în acest articol). Așadar, este foarte clar acum de ce persoanelor bolnave de cancer li se recomandă anumite diete alimentare și de ce este din ce în ce mai important să ne asigurăm că avem un stil de viață sănătos, cu un regim alimentar adecvat, multă mișcare și o viață interioară echilibrată.
5. Provoacă îmbătrânirea prematură a celulelor nervoase. Cercetătorii de la Universitatea din California, susțin că un consum ridicat de zahăr, implică formarea radicalilor liberi în creier și acest lucru afectează buna comunicare a celulelor nervoase. Senzația de amețeală, pierderi scurte de memorie, pot fi direct relaționate cu ingerarea irațională de zahăr. Un studiu din 2012, atestă legătura dintre pierderile de memorie și consumul excesiv de zahăr, informații similare fiind confirmate și printr-un studiu realizat în 2009.
Cât zahăr ar trebui de fapt, să consumăm?
Asociația Americană pentru Inimă (AHA) recomandă un consum de maxim 5 lingurițe de zahăr pe zi pentru femei și maxim 9 lingurițe de zahăr pe zi pentru bărbați. Rețineți că în această cantitate recomandată, intră inclusiv zahărul din produsele procesate pe care le cumpărăm, precum:
- sosul de tomate
- sosurile pentru paste, maioneza, muștarul, dressingurile pentru salate, etc.
- iaurturile, chiar și cele albe
- sosurile picante
- apa aromată
- semipreparatele (cârnați, salam, etc)
- sucurile naturale din fructe (pasteurizate)
- energizantele
- produsele dietetice (da!)
- cerealele pentru mic dejun
- legumele în conserve sau la borcan
- murăturile la borcan
- supele instant
- batoanele energizante
- painea
- mâncărurile tip fast food
Ce puteți face pentru a vă proteja sănătatea, este la îndemâna oricui: citiți etichetele, inclusiv informațiile nutriționale și alegeți alimentele doar după ce sunteți bine informați asupra conținutului lor. Pe cât posibil, gătiți acasă și evitați produsele semipreparate.
Atenție! Zahărul poate fi adăugat în lista de ingrediente sub diverse forme: melasă, dextroză. glucoză, fructoză, sirop de porumb, etc. Mai mult de 15 grame de zaharuri per 100 gr de produs, înseamnă o cantitate mare de zahăr și ar fi bine să evitați acel aliment.
Dependența de zahăr este la fel de reală ca și efectele acesteia.
Și fructele conțin fructoză! De ce să le consumăm?
Deși fructele conțin fructoză, acestea conțin și fibre, iar fibrele au rolul foarte important de a ne oferi senzația de sațietate și eliberarea treptată de energie. Așadar, fructele prin conținutul lor per total (vitamine, fibre), au mult mai multe beneficii și consumând fructe vom consuma o cantitate controlată de fructoză. Din acest motiv, este recomandat să consumăm fructele întregi și mai rar sub formă de fresh-uri, ca să ne putem bucura astfel și de conținutul de fibre, nu doar de gustul dulce.
Zahărul sub toate formele lui procesate (zahăr brun, alb, siropuri), este golit de orice conținut nutritiv și nu poate oferi senzația de sațietate.
Surse: http://www.huffingtonpost.com/kristin-kirkpatrick-ms-rd-ld/dangers-of-sugar_b_3658061.html, http://jaha.ahajournals.org/content/2/3/e004796, http://www.rd.com/health/healthy-eating/this-is-your-body-on-sugar/2/, http://med.stanford.edu/ism/2013/february/sugar.html, www.naturalnews.com
